Am așteptat cam două săptămâni să scriu articolul ăsta, timp în care am citit cam toate părerile pro sau contra jocului, l-am jucat, iar acum consider că sunt gata să îmi dau și eu cu părerea și să vă explic de ce cred că e genial acest joc. Poate o să îmi împărtășiți ideile, sau poate nu. Un lucru e sigur, aplicația a doborât toate recordurile si continuă să mai doboare câteva. Când crezi că nimic nu te mai poate surprinde pe Internet, mai apare câte o chestie dinasta care șochează planeta.
E genial pentru că a apărut la momentul potrivit
Jocuri cu pokemoni tot sunt din ’98 încoace, nu se compară cu Pokemon Go, dar ideea e că prinsul pokemonilor nu e o noutate. Inovația o reprezintă realitatea augmentată din joc și faptul că prinzi pokemonii în lumea reală, că trebuie să ieși afară ca să îi cauți. Tehnologia folosită în spatele aplicației este disponibilă de ani buni, algoritmul nu este ceva mind-blowing, dar momentul în care toată lumea are un smartphone cu GPS cât de cât performant, compatibil cu jocul este acum în 2016. Pe lângă asta, acum avem și internet 4G la discreție, deși aplicația consumă în 2 săptămâni cât verifici feed-ul de Instagram de 2-3 ori.
Cei de la Niantic, producătorii jocului, nu sunt la prima aplicație de genul. Verificați jocul Ingress, făcut tot de ei în 2012, cu un gameplay asemănător, o idee mult, mult mai complexă și mai inteligentă, dar care nu a avut nici pe departe același succes. Deci Pokemonii nu sunt o prostie, sunt niște personaje cu care oamenii au relaționat mult mai bine și de care băieții ăștia au profitat la maxim. Vă las clipul de prezentare de la Ingress și linkul spre joc:
Tare nu? A avut totuși 10 milioane de downloads, dar asta în câțiva ani.
E genial pentru că a creat dependență și îl joacă oricine
Eu am identificat următoarele tipuri de persoane care joacă Pokemon Go:
- Cei care știu povestea, fanii seriei animate, probabil primii care au instalat aplicația
- Cei care se joacă orice, nu știu povestea, dar au auzit de joc și le-a plăcut
- Cei care se joacă doar pentru că au înțeles că e cool să o facă
Eu fac parte din prima categorie listată mai sus, sunt unul din cei care se trezeau prin 2000 în weekend-uri doar cu gândul la episodul din Pokemon ce urma să apară pe ProTV pe la ora 10 după emisiunea Abracadabra, adunam cartonașe cu Pokemoni, îi știam pe toți „ca pe Tatăl Nostru”. Am urmărit doar prima generație de Pokemoni, cea originală și cea care a fost introdusă în Pokemon Go, următoarele nu mi-au mai plăcut. Acesta cred că este și principalul atu al acestui joc, faptul că au folosit personajele super populare, în forma lor originală.
De fiecare dată când joc îmi aduc aminte secvențe din desenele animate și cred că asta e cea care provoacă dependență în rândul oamenilor, nevoia dezvoltată în copilărie în subconștient de a prinde Pokemoni.
Nu am avut Gameboy, dar când am avut primul PC, mi-am instalat emulatorul de Gameboy doar ca să joc Pokemon. Nu pot să îmi imaginez cum ar fi fost să fi avut Pokemon Go atunci. Am observat toate diferențele între joc și desenele animate și aici nu mă refer la grafică ci la poveste și gameplay. În desene te luptai ca să prinzi un pokemon, nu adunai puncte ca să îi evoluezi și încă alte detalii, dar am înțeles noul sistem și mi se pare foarte inteligent făcut. Pokemon Go permite tuturor să joace fără să cunoască povestea și îți hrănește mult mai ușor nevoia de a îl juca pentru că progresezi destul de repede. Nu e deloc complicat, nu te poți diferenția prin anumite skilluri(inteligenta, logică, matematică) ci pur și simplu trebuie să joci mult, adică să mergi mult, să stai mult prin parcuri și să aduni cât mai mulți Pokemoni.
Nu mi-a venit să cred în primele zile câtă lume era pe afară, în parcuri, în locuri părăsite pe unde probabil nu au mai fost de mult timp, doar ca să joace Pokemon Go. Pe lângă asta, fiecare Poke Stop vine și cu o denumire, am aflat astfel cum se numesc câteva statui din oraș.
E genial pentru ca are hateri. Haters gonna hate!
Nu înțeleg de ce au apărut atât de multe persoane care învinovățesc jocul că spală creiere, că omoară oameni și multe alte aberații.. E absurd, e un joc ca oricare altul, doar că mult mai inteligent făcut și care se leagă de copilăria unor tineri din ziua de astăzi. Dacă mori jucându-te, mori din vina ta, nu din vina jocului, te accidentezi tot din vina ta, ești prost și aia e, selecție naturală. Suntem înconjurați de lucruri care creează dependență, felicitări celor care le produc.
Jocuri noi apar în fiecare zi, asta nu înseamnă că toată lumea trebuie să le joace, adică nu toată lumea trebuie să joace Pokemon Go și nu înseamnă nimic nici dacă joci, nici dacă nu joci, chill. Înainte să apară jocul, lumea tot mergea pe stradă cu telefonul în mână și cu ochii în telefon, acum e doar mult mai evident pentru că s-a găsit pe ce să dăm vina.
E genial pentru că face foarte mulți bani
Cu minim 50 milioane de downloads în câteva zile și cu shop-ul disponibil în interiorul aplicației, nici nu pot să îmi imaginez câți bani generează jocul. O rundă lungă de aplauze pentru ei, vă rog. M-am documentat în legătura cu John Hanke, creatorul Pokémon Go, creatorul Google Earth, Maps și Street View (cum sună descrierea asta?) și e un geniu. Tipul a lucrat 6 ani la Google, unde a pus bazele a ceea ce am enumerat mai devreme și apoi și-a dat demisia ca să lucreze la ceva nou. Google nu a vrut să îl lase să plece și a investit în proiectul Niantic, oferindu-i tot suportul de care avea nevoie de la Earth, Maps și Street View. Jocul cu Pokemoni cică ar genera undeva la 10 milioane $ pe zi și încă nu a fost lansată în toată lumea.
E genial pentru că schimbă lumea
În Arabia Saudită, Pokemonii au fost interziși încă din 2001 printr-o fatwa (decret religios) pentru că susține teoria evoluționistă a lui Darwin, care este respinsă de religia islamică. V-ați prins? Evoluția Pokemonilor. O dată cu apariția jocului Pokemon Go, deși nu a apucat să apară oficial la ei, autoritățile au actualizat fatwa și au interzis jocul.
În Bosnia, jucătorii de Pokemon Go au fost atenționați să nu se ducă în zonele cu mine neexplodate din timpului războiului din ’90 după ce au fost văzute câteva persoane umblând pe acolo căutând Pokemoni.
Primul jucător care a anunțat că prins toți Pokemonii, americanul Nick Johnson a primit gratuit de la Marriott Rewards și Expedia o călătorie în jurul lumii ca să prindă singurii 3 pokemoni care nu pot fi găsiți în USA. How cool is that? Tipul a devenit foarte popular între timp, puteți citi mai multe aici.
First, Johnson and his girlfriend will fly to Paris on Friday evening, with flights covered by Expedia, to catch Europe’s exclusive Mr. Mime. A day later, they’ll take off for Hong Kong in search of Farfetch’d, and then a day after that it’s off to Sydney for two days to catch Australia’s Kangaskhan.
Yelp.com a adăugat un filtru nou pentru restaurantele care au un PokeStop în apropiere.
Foarte multe companii mari au introdus jocul în campaniile lor de marketing. Hai să fim serioși, costă aprox. 1$ / 5 RON un lure care îți activează potențiali clienți timp de 30 minute. În puburi se vor deschide Gyms, jocul devenind astfel o oportunitate de business. Au apărut chiar business-uri gen Pokemondo, bazate strict pe joc.
Lumea stă mai puțin pe Facebook, Mark Zuckerberg s-a îngrijorat pentru prima dată în ultimii 10 ani :)).
În concluzie, jocul merită respectat!
Repet, nu înseamnă nimic nici că te joci, nici că nu te joci, dar jocul e o capodoperă. Eu respect jocul în sine și ce reprezintă el, pe oamenii care l-au creat și îl dezvoltă în continuare, pentru că peste câțiva zeci de ani, 2016 va fi „anul lansării Pokemon GO”. Dacă te interesează regulile jocului și câteva sfaturi, găsești aici mai multe informații. Go catch ‘em all and have fun!
