Poate vă întrebați cum de scriu despre așa ceva?! Ei bine, m-a rugat un prieten, fost dependent de jocuri de noroc și, de altfel, singurul meu contact apropiat cu această boală. Da, este o boală! Parcă ne vine peste mână să îi spunem așa, nu? Ce urmează să citiți nu provine din documentarea mea, nici din expertiza mea de specialist, pentru că nu sunt un specialist, ci vorbesc din experiența cuiva care a trecut prin asta.
Există foarte multe tipuri de dependență, de alcool, de droguri, de jocuri de noroc, de calculator, de smartphone, mai ziceți voi. Ca multora dintre voi, mi-a fost greu să înțeleg cum poate o persoană să fie într-atât de atrasă de un viciu încât să nu observe realitatea. O realitate în care îți distrugi sănătatea, îți îndepărtezi familia și prietenii și în care viitorul îndepărtat nu există.
Mulți tindem să credem că acea persoană „are un viciu” sau că „nu are vointa”. Prin aceste vorbe nu doar că punem o etichetă greșită, dar chiar alimentăm dorința de consum a acelui individ. Dependentul este conștient de toate efectele negative pe care le are consumul său, însă în stadiile avansate, comportamentul adictiv este într-atât de înrădăcinat în creier încât apar modificări de natură chimică, iar comportamentul său adictiv depășește granița voinței.
“Centrul plăcerii”, care secretă dopamină, se dereglează și ajunge să nu mai secrete „substanța fericirii” în parametri normali. Un hobby, cum ar fi pescuitul, îl face pe dependent să fie mult mai puțin încântat decât înainte, pe când consumul unei substanțe sau jocul de noroc ajunge să urce în topul priorităților lui. Treaptă cu treaptă va devansa nu doar vechile hobbyuri, dar și responsabilitățile, familia, sau chiar pe sine însuși.
Cum poți deveni dependent?
Stă în natura umană să vrem să experimentăm ceva riscant, ceva extrem, ceva despre care am auzit că e foarte șmecher. Majoritatea dintre noi chiar o facem și de cele mai multe ori ne place (la baza oricărei adicții există plăcere, în cantități mari), însă nu toți devenim dependenți de acel lucru.
Asta se explică prin două lucruri.
- Unu, suntem diferiți. Avem temperamente diferite, educații diferite, comportamente, trăiri, emoții ș.a.m.d.
- Doi, contează foarte mult contextul în care se întâmplă acel „experiment”. De exemplu, dacă mă cert cu familia într-o seară, mă enervez și mă închid în cameră. Între timp mă sună un prieten să mă invite la el că are „un cui”. Mă duc, fumăm și dintr-o dată mă simt foarte bine, deși eu trebuia să fiu trist sau furios. Următoarea dată când mă cert cu familia, cum credeți că rezolv problema?
Care e soluția?
În primul rând, pentru a preveni instalarea unei dependențe, trebuie să fim informați. Nu ar trebui să fie nimic jenant în a purta conversații cu apropiații despre droguri, alcool sau jocuri de noroc. Să discutăm atât efectele pozitive cât și pe cele negative. În momentul în care anticipezi ce trăiri îți va aduce acea „o dată, să văd cum e”, vei diminua drastic șansele de a deveni adictiv.
În al doilea rând, ar fi bine să nu fugim de propriile emoții, oricât de dureroase ar fi ele. Să mascăm o emoție negativă cu ceva plăcut, nu ar face decât să pună pansament pe o rană netratată. O rană care, mai devreme sau mai târziu, se va infecta.
În al treilea rând, acolo unde semnalele unei adicții sunt din ce în ce mai evidente, trebuie să cerem ajutor, oricât de jenant ar fi! Trebuie să ne asumăm tot ce am făcut în perioada consumului, să ne învățăm lecția și să realizăm că rușinea față de cei din jur ne va ține blocați pe drumul spre autodistrugere.
Mai este încă o soluție: să apelăm la ajutor de specialitate, pentru oricare dintre situațiile de mai sus. Indiferent că vrem să prevenim, să ne informăm sau să stopăm un consum, dacă nu știm cum să o facem, putem să apelăm la psihologi sau psihiatri. Aceștia sunt cei mai în măsură să ne ofere suport valid.
Mai jos o să vă vorbesc despre o instituție din Galați care oferă servicii de psihoterapie pentru dependențe. Acest centru s-a deschis în urmă cu câteva luni și am auzit despre el tocmai prin prisma activităților de educare pe care le desfășoară în școlile și liceele din Galați. E de altfel, singurul centru de acest fel din zona Galați-Brăila.
Centrul Proclivitas Galați- Centru pentru tratarea dependențelor
Proclivitas Galați este un centru de psihoterapie, a cărui principală misiune este lupta cu dependența de droguri, alcool sau jocuri de noroc. Programul acestui centru are la bază conceptul celor de la Alcoolicii Anonimi, de prin filme, ceea ce înseamnă că pun foarte mare accent pe terapia de grup / grupul de suport.
Atunci când intri într-un program, tei vei alătura unui grup de persoane deja abstinente, care vor încerca prin cunoștințele lor să te ajute pe să nu consumi. Așa cum știm, majoritatea dependenților rămân singuri la un moment dat, iar acest grup de suport are menirea să le arate că încă există persoane cărora le pasă, atunci când există sinceritate și bună-voință. Acestei terapii de grup, cei de la Proclivitas i-au adus în completare și alte activități terapeutice, pe care o să le detaliez puțin mai jos. Din ce am înțeles de la ei, scopul acestei varietăți de terapii este să ajute pacientul să își creeze mecanisme de apărare, să își regăsească hobby-urile „uitate” și să iasă din zona de confort.
Echipa:
- Mihai Ovidiu Munteanu-Manager
- Ramona Ruxandra Lisman – Psihoterapeut de familie & Coordonator programe terapeutice
- Marius Lucian Rebei – Psihoterapeut integrativ
- Diana Elena Balaban – Art-terapeut
- Iulian Ciocan – Psiholog clinician
- 2 instructori fitness/kinetoterapeuți, 3 actori, 1 preot
În ce privește spațiul, am fost foarte impresionat de anvergura investiției. Locația este în centrul orașului și se compune dintr-o curte cochetă și o clădire cu 3 nivele (200 mp fiecare) în care găsim: sală de fitness, 4 birouri de terapie individuală, sală de art-terapie, sală de conferințe, un living spațios, bucătărie și două grupuri sanitare.
Activități adiționale Terapiei de Grup
Dacă mergi acolo îți vei alege la un moment dat unul dintre cei patru psihoterapeuți, cu care să susții ședințele de Terapie individuală. Asta înseamnă că o oră pe săptămână, veți avea o întrevedere în care abordați probleme ce nu pot fi comunicate în cadrul grupului, din diverse motive.
Art-terapia – desen în mare parte, dar am văzut și niște mulaje de măști foarte interesante. Aceasta este o metodă de dezvoltare personală, concentrată pe procesul creativ și nu pe rezultatul final.
Încă o activitate foarte tare mi s-a părut psiho-drama/terapia prin teatru. Cei de la Proclivitas colaborează cu un grup de actori care, împreună cu grupul de „pacienți”, desfășoară diverse activități teatrale: improv, piese de teatru, one-word-story etc.
Terapie cu familia – am înțeles de la cei din centru că familia are un rol foarte important în procesul de recuperare al clientului. Tocmai de aceea, în programele lor au strecurat și astfel de ședințe în care familiile pacienților se întâlnesc, sub îndrumarea unuia dintre psihoterapeuți și învață comportamente noi, care să îl ajute pe cel dependent.
Alte activități: kinetoterapie, melo-terapie, vizionare de film, povești terapeutice. Nu are sens să le mai detaliez, vă puteți da seama cam ce se întâmplă în cadrul acestor ședințe.
Încă o chestie care mi s-a părut interesantă și cu care închei. Cei de la Proclivitas au creat un Grup de Suport gratuit, pentru persoanele cu probleme de adicție. Este similar cu ce vedem prin filme la AA, doar că aici nu se întâlnesc doar cei cu probleme cu alcoolul, ci este un grup mixt în care participă și persoanele dependente de gambling sau droguri. Acest grup are loc în fiecare Vineri de la ora 16:00 și este gratuit, tot ce trebuie să faceți e să lăsați prejudecățile deoparte și să le călcați pragul în Galaţi, Strada Mihai Eminescu nr. 23.
Pentru orice întrebare îi puteți contacta telefonic la numerele 0732.342.842 / 0372.342.842, sau prin e-mail la office@centru-proclivitas.ro. Ajută-te pe tine sau pe un prieten.
