Am revenit cu un nou interviu, unul care cu siguranță se va ridica la înălțimea celor din seria #10întrebări, atât la figurat cât și la propriu. Veți cunoaște un tânăr alpinist, George Hardon care mi-a stârnit curiozitatea spunându-mi că plănuiește o expediție în Himalaya în 2018.
Am încercat să aflu cât mai multe despre urcatul pe munte în condiții extreme întrucât nu sunt foarte familiar cu acest sport. Din exterior și din filme, mi se pare o provocare incredibilă, fizică și psihică în aceeași masură. Vă las să descoperiți ce am aflat de la George.
George Hardon, 30 ani, născut în Râmnicu Sărat, crescut în Galaţi şi Bucureşti. Pun pasiune în tot ce fac şi caut un sens pentru toate astea.
1. Când și cum ai descoperit această pasiune și care este target-ul tău ca alpinist?
Am descoperit această pasiune în anul 2012 când am văzut o poză cu un prieten pe vârful Moldoveanu ţinând în braţe lupul dacic. Am început să învăţ tot ce se poate în legătură cu acest subiect şi m-am înscris astfel pe un drum care nu se termină niciodată. Cred că trofeul absolut în alpinism este K2, eu nu merit deocamdată să visez la aşa ceva deci m-aş mulţumi cu Everest care deşi este la o altitudine mai mare, este mai uşor de urcat.
2. Ce expediție plănuiești în viitorul apropiat?
Plănuiesc pentru 2018 o expediţie în Himalaya, vârful Lhakpa Ri de 7045 metri altitudine.
3. De ce pregătire e nevoie pentru o astfel de expediție?
Fizică, psihică şi logistică. Toate cele trei elemente trebuie pregătite la un nivel extrem. Încă un element obligatoriu este experienţa: trebuie să fi trecut prin perioade vitrege de iarnă în izolare, având la dispoziţie doar ceea ce poţi să cari în spate.
4. Povestește-mi puțin despre traseul pe care vrei să îl parcurgi.
Avionul ne duce până în Kathmandu, capitala Nepalului, de unde plecăm cu maşina spre Tibet. Maşina ne lasă la templul Rongbuk (cea mai mare altitudine din lume pentru un aşezământ de acest tip, 4980 metri) care este la câţiva kilometri de Everest base camp. De
acolo ne lansăm către vârf. Lhakpa Ri este situat între Everest şi legendarul Podiş Tibetan şi oferă o recompensă uluitoare ca şi peisaj.
5. Care sunt condițiile la acea altitudine?
Încă nu am fost la 7000 de metri altitudine dar ştiu că este disponibil aproximativ 40% din oxigenul de la nivelul mării. Ce ştiu din experienţa de la 4000 de metri este că efectiv corpul nu are aceeaşi putere, te mişti mai greu, cu cât mai sus cu atât mai greu. Pericolul de
la altitudine este complex, de la viscol, crevase, variaţii extreme de temperatură, panică, reacţii neaşteptate ale corpului, toate acestea se pot întâmpla pe teritoriu necunoscut şi trebuie gestionate foarte bine.
6. Ce simți când ajungi pe un nou vârf?
Peisajul este grandios iar liniştea care te cuprinde când eşti în cer este fabuloasă, dar sensul este altul. Când mă lupt cu gândul de a renunţa pentru că nu mai rezist şi nu pot să merg mai departe, simt viaţa. Extenuarea, depresia sau frica îmi dictează să mă opresc şi să mă întorc la adăpost, dar la adăpost nu a găsit nimeni glorie. Mulţi cred că pe vârf este gloria, eu cred că gloria este acolo unde am învins extenuarea, depresia şi frica.
7. Care sunt costurile unei astfel de expediții?
Costurile sunt flexibile. Încep de la 2000 – 3000 de euro şi pot ajunge până la 20.000 – 30.000 de euro. Depinde de logistica necesară, unii au nevoie de mai mult, alții de mai puţin, unii merg cu ghid, alții fără ghid, unii angajează cărăuşi, alții îşi cară tot echipamentul singuri, unii au nevoie de butelii de oxigen care sunt foarte costisitoare ş.a.m.d.
8. Care a fost cel mai periculos moment pe care l-ai trăit pe munte?
Regula de aur este că atunci când nu te simţi în siguranţă te opreşti şi cobori, deci nu aş putea să spune că am trăit momente cu adevărat periculoase. Îmi amintesc totuşi că într-o noapte am adormit tremurând de frică după ce am făcut un traseu foarte expus, în condiţii de iarnă şi fără asigurări.
9. Care e cel mai memorabil moment pe care l-ai trăit pe munte?
Vârful Moldoveanu pentru că a deschis apetitul pentru restul munţilor de pe planetă.
10. Un sfat pe care îl dai tuturor celor care vor să urce pe munte.
Să se bucure de peisaj. Iar atunci când nu te simţi în siguranţă, te opreşti şi cobori.
Mersi George pentru povestea ta, ești o adevărată sursă de inspirație și un exemplu de voință. Mult succes în expediție și aștept poze cu tine din cât mai multe vârfuri, și bineînțeles din Himalaya. Dacă vă interesează mai mult subiectul, dacă vreți să îl însoțiți, sau să îl sprijiniți în această aventură, îl puteți găsi pe George pe Facebook.
1 Comment
Sper ca nu multi dintere ei sunt fosti alpinisti din domeniul acesta:
https : // alpinismutilitarasanu . blogspot . com
sau acesta:
goo . gl / JYkk1h
Haideti sa vedem si partea gri a alpinismului utilitar si sa incercam sa gasim solutii de viitor concrete.
Suntem in 2018 si inca se lucreaza la noi in tara cum se lucraa in USA in 1889.